Bal masque la Jaristea

03.01.2018

BAL MASCAT CU TOMBOLĂ

3 ianuarie 2018

Pe vremea lui Ioan Vodă Caragea la începutul anului 1812, au apărut în Vechii București, primele cluburi evropenești, primele saloane pentru baluri, unde se întâlneau oamenii de lume mai emancipați pentru a sorbi un fin coniac, a juca fel și fel de jocuri de cărți, a dansa, dar și baluri caritabile, cum ar fi Balul Obolului (chermese) pus la cale an de an în sala Teatrului Național, de către dumneaei Elena Pherekyde.

În asemenea saloane se țineau „baluri dansante”, baluri mascate și întemeiau cele mai bune prilejuri de etalare a bogăției și a eleganței vestimentare a protipendadei, constituiau ieșirea în lume a distinsului cuconet și înființau debutul în înalta societate a fetelor de măritat din familiile bune.

La Balul Caliței, pe sunetele valsurilor sosesc la mese hors d’oeuvres în separatoarele acelei subțiri lumi de la seratele mondene: pesquero… zacuscă de somn, unt de sardele, icre de Isaccea, rulou de somon cu spanac, papiote de salău, batog de crap, măsline kalamata și crude „vegetalii”.

Balurile mascate, se țineau de obicei în zilele de joi și duminică, în reședințele boierești cu frontispiciu. Cele mai strălucitoare astfel de petreceri erau cele de la „hotelul” Prințului Bibescu, balul mascat de la Operă, balul de la Palatul Șuțu și balul lui Ion Marghiloman.

Azi drumul spre balul masque se face la Jariștea Locantă în mahalaua „de cheag” a negustorimii bucureștene ce așează pe masă la felul doi clapon întreg pe tipsie asezonat cu cartofi întregi, usturoi la grătar, mămăligă și roșii coapte întregi.

Țuicile bătrâne cu miros de prune s-au băut din țoiuri la gustare împreună cu romul de Jamaica a lui Marghiloman, pe când la faimosul clapon curg vinuri albe și roșii de la cramele Rătești, vinuri Merlot și Sauvignon blanc cu damf de flori de soc înflorite.

Cabaretul Jariștea se dă pe față cu dansuri și contradansuri cu frumoase Briseide ce invită onoratul public la tangouri argentiniene- romanțe și muzichie lăutărească, Taraful Crailor de Curtea Veche se tânguiește pe „viu”, ascuțind uneltele muzicale pe glasurile Panseluței Feraru și Gabriellei Haraza – folclorul mexican este la el acasă cu Ana Maria Petre și Fredi Camacho- iar despre Doru Tufiș cu vechile lui melodii se știe…de demult.

După anul 1889, faimoase erau și balurile de la Casa Vernescu, Salonul Oteteleșanu, Casa Capșa ori Fialkowski și balurile elitei pământene de la Jockey Club sau din palatele altor mari boieri.

„Tombola monstră ce învârtea toată noaptea roata norocului” a trecut prin timp pe scena Caliței cu bilete câștigătoare reprezentate de obiecte de artă de la doamnele inimoase din înalta societate de odinioară.

Considerat drept o adevărată instituție de socializare, Balul (cu sau fără măști), dădea tonul noilor tendințe lângă bufeturi pline de cofeturi și zaharicale ce îndulceau și tema bal de binefacere (chermesa).

Norma eleganței desăvârșite la dessert se supune printr-o ilustrisimă – tartă cu fructe „patenta Jariștea” lângă cafele Arabica, ceaiuri verzi sau negre, multe sucuri de portocale și merișoare, după mofturi.

Înainte de anul 1800 sunt consemnate balurile lui Ienăchiță Văcărescu, animate de personaje pitorești multe din ele purtând măști ca la Veneția. Azi vom purta măști pe față petrecând (ca susurul unei fântâni, frumoși ca păunii de calcă trufași) pentru a alunga spiritele rele, blestemele și „toate boalele”.

 

Obolul pus la cale = 150 lei