Buna Vestire, ce în vechime i se zicea și Blagoveștenie

Dezlegare la pește

„A fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată ești tu între femei! Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și, iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus…”

Blagoveștenia este prăznuită de Biserica noastră ortodoxă pe 25 martie, fiind cea mai veche sărbătoare creștină. Sufletele credincioșilor se umplu de bucurie, dimpreună cu cel al Maicii Domnului, când aceasta primește – de la Sfântul Arhanghel Gavriil – vestea că va aduce pe lume Fiul lui Dumnezeu.

Minunea s-a putut întrupa căci Fecioara Maria a simțit Duhul Sacru pogorându-i-se asupră-i și, în urma făgăduinței divine, a știut că ea, Preacurata, va depăși legea firii, dăruind lumii Fiul lui Dumnezeu  Atotputernicul.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, al Paștelui, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta, știut fiind că ICHTHYS din elină însemna Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu Mântuitorul,  acesta fiind primul simbol al creștinismului. În vremurile cele vechi, când erau urgisiți, dacă doi creștini se întâlneau ei desenau cu o crenguță în nisip peștele spre a se recunoaște unul pre celălalt. De aceea, cel ce va gusta pește în această zi se va simți tot anul ca peștele în apă.

În calendarul popular, Buna Vestire mai este cunoscută și ca Ziua Cucului, în care pasărea anunță sosirea primăverii. Oamenii cu frica lui Dumnezeu se rugau ca acesta să-și cânte numele de cât mai multe ori pentru a afla, prin numărătoare, câți ani le va mai fi dat să trăiască.

Reînvierea naturii făgăduia rodnicia ogoarelor și a grădinilor, dar și a făpturilor. De aceea, mamele obișnuiau să rupă creanga pe care cântase cucul și s-o arunce pe furiș în scăldătoarea fetelor de măritat, pentru ca acestea să nu fie ocolite de flăcăi și pețite cât mai curând.

Mai există obiceiul de a aduna lucrurile de prisos de prin curți și gospodării pentru a li se da foc. Văpaia acestui foc va arde pâna în zorii zilei de Blagoveștenie și are menirea de a purifica Pământul și de a-l dezmorți, pregătindu-l de roadă îmbelșugată.

De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuie să îi găsească pe toți oamenii îmbrăcați în straie curate și primenite, veseli, cu sufletele cântând de bucurie, cu stomahurile pline și cu bani în buzunare, ca să se poată bucura tot anul de aceste bogății, altminteri putând fi lipsiți de toate darurile vieții.

Nicio gâlceavă nu este îngăduită de Blagoveștenie. Cine caută pricină de ceartă în această zi sfântă va avea necazuri tot anul! Se cuvine și ca oamenii credincioși să presare firimituri de pâine și sare pe pragul ușilor și catul ferestrelor pentru hrana îngerilor, căci un înger a vestit-o pe Maria cea neprihănită!

Așa cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, așa va fi și de Paște. Iar la Jariștea Locantă, sub porunca Dumneaei, Kera Calița, va fi vreme de veselie, cu butiile pregătite a li se da cep și mesele, acoperite de pânzeturi fine de olandă imaculată, pline de bunătățuri felurite aduse din cuhnia cea binecuvântată!