Oferta meniu nunta

 

Oferte nunta – descarca meniul complet

Spectacolul nunții la Jariștea

Sunt câteva clipe în viața unui om care se cuvin sărbătorite cu fast, ca-n vremurile bune de altădată! Kera Calița a gândit Locanta Jariștea și pentru marile ceremonii ale sufletelor pereche și celebrarea bucuriei de a trăi momente înălțătoare împreună cu toți cei apropiați.

În haine de sărbătoare venind la nuntă ținută cu multă distincție la Locanta Jariștea, în tainica inimă a vechilor București, ești pregătit și pentru o călătorie de plăcere în istoria povestită de cronicile ascunse. Încet-încet, înaintând în noaptea amintirilor, te regăsești într-o pagină plină de rafinamentul d’antan, așa cum va fi fost consemnat de pana obișnuită cu atâtea volute retorice a dumnealui Mișu Văcărescu-Claymoor, martorul celor mai frumoase clipe ale protipendadei sfârșitului de veac XIX, o epocă al cărei bonton desăvârșit Kera Calița reușește să-l reînvie.

Lăsați de Dumnezeu unul pentru celălalt și după ce au primit binecuvântarea părinților, mirii au fost călăuziți de nași la Biserică, după care, respectând noima lucrului bine făcut, însoțiți de suita de musafiri, vor fi plecat să benchetuiască în bună regulă, căci așa e datina: nu se poate nuntă fără un ospăț cu șart, fără valsul miresei, fără alai de lăutari de mătase jucând cu îndemânare alămurile, cimbalul și violina și fără staroste de ceremonii la veșmânt festiv, cu straie de mătase și atlaz. Iară Locanta Jariștea le are pe toate, cu prisosință!

La nunțile de vis pritocite pe Podul Caliței, bucatele și licorile alese sunt la loc de vază și demne de marea bucătărie a Balcaniei, pe care Jupâneasa a nemurit-o într-un ceaslov frumos pictat. Astfel, la Nunta de Jasper, între mezelicuri vei putea afla, între altele, terină de viţel în crustă de piper roşu, limbă afumată cu sos remoulade, batog de crap de Dunăre sau ruladă de bibilică în aspic ori piept de raţă afumat. După cum, la Nunta de Granat te vei răsfăța cu aspic de vânat mic cu pene sau terină de căprioară cu caise confiate, somonul la cuptor fiind însoțit cu sos de gorgonzola şi orez sălbatic. Iar la Nunta de Safir vei afla galantină de prepeliţă în crustă de alune de pădure ori unt de sardele, muşchiul de vită fiind stropit cu sos de rodii, în vreme ce Nunta de Perlă prilejuiește întâlnirea culinară cu pate de gâscă, îndopată cu toate bunătățurile lumii, prezentat pe pat de jeleu, balotină de fazan umplută cu măr copt şi cireşe confiate și medalionul de mistreţ cu merişoare şi cuişoare.

Ca orişice Locantă vestită, Jariştea are o cramă plină ochi cu sticle aduse de la Odobeşti, Valea Călugărească şi din alte podgorii preabineştiute, precum şi o considerabilă colecţie de sticle de şampanie şi alte spirtoase duioase, adevărate elixire ale tinereţii veşnice! Nu lipseşte nici ţuiculiţa strămoşească din prune bine coapte la Văleni, această adevărată „eau-de-vie”, căpătând o neasemuită nuanţă de chihlimbar galben-arămiu şi arome rare, de mosc şi tabac! Pentru a-şi cinsti oaspeţii cum se cuvine, Kera Caliţa a instruit o mică oştire de paharnici îndemânatici şi distinşi somelieri pentru a turna din şipuri şi clondire cu eleganță, pentru a nu risipi nici măcar o picătură din preţioasele băuturi puse la păstrare în pivniţa casei Dumneaei!

La asemenea ospăț împărătesc se cuvine ca muzichiia să nu înceteze nicio clipă, iar cântările și dănțuiala să se prelungească unduitor până spre ziuă, la ultimele „dulcețuri, cafele și lulele”, fără ca taraful Crailor de Curtea Veche să ostenească vreun pic. De pe podium, însăși Cocoana cea Bună, ce-i zice și „Kera Calița”, va veghea pentru îndeplinirea tuturor datinilor și obiceiurilor, îndemnând lumea, cu cuvintele-i meșteșugite, să petreacă vârtos, fără răgaz. Locanta Jariștea este, altminteri, singura cârciumă de rang a Bucureștilor unde însăși Patroana „osebitului” cabaret musical-culinar se produce pe scenă, ținând, din oră în oră, predici lumești de refenea, înghiontind inimile nuntașilor spre deplina lor deslănțuire!

Calița ot Jariștea

Nunti romanesti doar la Jaristea gasesti !

Mese mari se mai dădeau și cu prilejul nunților de la Curte. Astfel, numai în perioada 1694-1714, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu, s-au celebrat cincizeci de nunți, afară de cele nouă ale beizadelelor, precum și ale altor fii de boieri. Nunțile domnești erau din cale-afară de fastuoase. O descriere dusă până la apelpisire ne oferă un meșter și negustor, sticlar din Boemia, care, în 1698, lua parte la ospățul de nuntă al Domniței Ilinca, fiica lui Constantin Brâncoveanu, cu Scarlat Mavrocordat. Deci, Georg Franz Kreybich, după ce vinde lui Brâncoveanu pahare pentru 200 de taleri, luând parte la refenea, ne povestește: „A fost veselie și aveai ce vedea… căci, după terminarea ospățului, în aceeași sala în care se prânzise, a fost ridicată o cetate, împresurată de turci, iar în cetate erau nemți. Turcii băteau cetatea cu tunuri și bombarde și-i sileau să se predea și să ceară pace”.

 

 
 
 

Nunta Smaranditei

-Buna dimineata la dvs, boieri mari!
-Buna sa fie! Mai poftiti in casa!
Smarandita a pierit ca naluca si s-a mistuit la cuhnie, iar Gheorghe isi invartea caciula in maini incurcat si rusinos. Adusera slugile farfurii, servetele si tacamuri, Smarandita purta o tavita cu ulcele smaltuite si un clondiras cu tuica roasa de batrana, apoi se umplura mesele de muraturi, trandafiri, limbi de porc fierte si afumate, ciuperci, zacusca, piftii de curcan, un curcan intreg fript, galben precum cozonacul si vin din viile gospodarului, cum ii chihlimbarul la culoare. Dupa placinte s-a trecut la socoteala zestrei Smaranditei si dupa oarece incontrari si cateva pahare popa trecu la scrierea foii de zestre.
Dupa doua duminici s-a facut nunta la biserica din deal, dupa toata datina stiuta numai de babele satului, cu “Isaia dantuieste”, cu ramuri verzi si donite cu apa aruncate pe calea alaiului spre petrecere la casa mirilor, casa noua aridicata din truda socrilor mari, cu ograda veselita de muzici, de vitei si berbeci la protap, de oluri pline cu sarmale cetluite de falnici ardei rosii si iuti precum focul ghenei, placinte si iara placinte, butii de beuturi betive. A tinut zaiafetul trei zile si trei nopti.
Dupa alte zile trei s-au dus nasii in ospetie si i-au gasit posomorati si streini unul de altul. A luat-o nasa mai de o parte pe Smarandita:
-Bag sama ca voi n-ati fost barbat si nevasta!
-Pai mie mi-e rusine, draga nase!
Si dupa potrivite sfaturi, spuse la fiecare-n parte cu oarecare fereala, natura si-a urmat cursul sau firesc, scris au nescris in Constitutia tarii. Astazi in ograda lor, zarva mare fac 4 tanci, doi Gheorghita tantosi si doua Smarandite imbujorate, trag caprele si viteii de coada, sparie gainile si ratele in ograda lor vesela urmati de cei cinci dulai flocosi abia adusi din plai spre paza acareturilor.