Eiusdem farinae (lat. „Din aceeași făină”, adică „din același aluat”) – Expresie întrebuințată aproape întotdeauna cu dispreț, spre a califica un șir de oameni, de idei, de lucrări etc. pe care nu vrei să le mai enumeri. De obicei, pentru ca cititorul sau ascultătorul să știe la ce te referi, dar mai întâi, la început, câteva nume. De pildă: toți Cațavencii, Farfurizii, Brânzoveneștii și alții „eiusdem farinae”…Iată și o aplicare satirică făcută de Balzac: Ducesa din romanul Moș Goriot, povestind că fata unui fabricant de făinoase a fost prezentată la curte în aceeași zi cu fata unui cofetar, adaugă: „Regele a început să râdă și a făcut în latinește o glumă bună în legătură cu făina. Oameni…dar cum a spus oare?…oameni…- Eiusdem farinae, zise Eugen.- Chiar așa, întâi duceasa”