MODA CALITEI ( studiu de caz)
Cand prima primata si-a agatat cojile bananei dupa urechi moda imbracarii cu dichis aparu pe pamant. Intai in tinuturi calde spiritul grec si apoi cel latin a descoperit imbracamintea simpla si bogata cu panzeturi drapate in falduri elegante, prinse pe ici colo cu mici fibule maiestrit slefuite. Chitonul si peplosul se drapau in iscusite feliuri dupa centurile si podoabele folosite.
Peste lumea greco-romana, civilizata si infloritoare, s-au pravalit barbarii din nord cu haine inchise pe langa corp, cu tunici din piei de animale si nadragi Botezatu, apoi turcomanii adusera materiale noi, viu colorate, matasuri si velnite de bumbac. Toate aceste infuiente si-au avut cel mai profund amestec, acolo unde clima era cand calda, cand rece, cand Crivat, cand Zefir, adicalea la paralela 45.
Asa se face ca imbracamintea suszisei doamne a luat mult din vesmantul greco-roman, cu haine largi drapate, cu multe fibule si lantisoare, dupa modelul elegantelor Athenei din vremea lui Pericle, iar septentrionul si-a spus cuvantul in blanurile mestesugit adaugate dupa cum bate vantul si se potrivesc culorile.
Orientul a trimis acoperamintele pentru cap, mult impodobite si rasucite in fabuloase volute, cu nestemate si sugiucuri, pentru cavaleri mai mult, pentru odalisce mai putin. Dar pentru obiectul studiului nostru se potriveste mai mult turbanul pasalelor, date-i fiind inaltele si multele responsabilitati de manat prin volbura vremurilor stiuta-i corabie, locanta Jaristea. In ape linistite, palariile demimondelor la bal isi au locul lor, impodobite cu flori sau fructe dupa moda celui de al III-lea Imperiu.
De altfel imbracamintea domniei sale aminteste mult de vesmintele voevozilor tarii din vechime, vesminte greu de purtat, dupa izvod bizantin tesute cu fir de aur, facute numai pentru teremonie, dar pe sub brocarturi tesaturile arhipelagului fac legea.
S-a izbutit astfel intr-un feliu de a te imbraca ceva propriu geniului romanesc, sinteza, ultima treapta a rationamentului Hegelian, din amestec de culturi ceva original, nemaivazut si nemaiauzit.
Se pot numi frumoase, destepte-adevarat
lstete sunt mat multe, dar n-au acele gratii
Ce face din Calita tablou adevarat.
Farmazoane si cochete, precum se obicinuieste,
Precum s-a facut moda a fi in Bucuresti
La nici una astazi palaria nu lipseste,
Se imita dara, ce purta Calita cand spunea povesti.
La unele le place sa fie-npodobite,
Luxoase si modiste, curat dupa jurnal,
Dar cate frumoase nu fura prapadite
Per soirele, precum Calita sa aiba carnival.
Iar altele iubesc strainatatea, Monaco, jazz, livrele
Pe masa verde norocul si dragostea sa-ncerce,
De nu mai pot amantii sa scoata bani, givele,
Nu-i ca la Jaristea, trei craitari si noaptea se petrece!
Patriotis
(cunoscut de vecinii sai drept Horia Pana)
KERA CALIȚA și moda de anțărț
Kera Calița înveșmântată în straie largi, de mătase, catifea și dantelă, cu falduri ample precum stările ei sufletești, Kera Calița pare desprinsă dintr-un tablou de epocă înfățișând-o bunăoară pe acea fabuloasă boieroaică Lichiardopol ce prelungea, cândva, savoir faire-ul eleganței franțuzești a epocii imperiale a lui Napoleon al III-lea în colbul Bărăganului lui Odobescu, din care se trage și stăpâna Jariștei de azi.
Calița este, poate, cea mai îndreptățită revanșă a unei istorii a caftanelor îmblănite în stil fanariot, a turbanelor cu surgiucuri și a pălăriilor florentine cu scene de gen arcimboldești ( pictor italian Arcimboldo Giuseppe, portrete simbolice compuse din flori, scoici, cărți, fructe, precursorul suprarealiștilor) asupra unei epoci a nepăsării și a disprețului față de canoanele lumii Oicumenei. Triumful horbotei asupra calpelor țesături este însoțit și de parada opulentă a giuvaergicalelor de epocă alese din sipetul cu scule scenice al arhondăriței spectacolului de seară cu seară de la Locantă. Astfel, sunt etalate, cu o juruită risipă, toate bogățiile din comoara agonisită de un Midas modern de gen femeesc: paftale și lănțișoare, brățări și inelușe, monocluri și lornioane,fibule și cingătoare, cercei și pandantive, broșe și ceasuri vechi de damă, sidefuri și chihlimbaruri, emailuri și camee –toate, de poveste! Pentru a avea, însă, imaginea completă a acestui zaiafet vestimentar și de mermeturi, puneți alături cele mai rare gentuțe cu pene, mărgele sau filigranuri, eșarfele din dantele de Flandra, mânușile din piele de căprioară, pelerinele din brocarturi și condurii fini precum papucăraia bizantină a Marițicăi Bibescu.
La Jariștea Locantă, puteți să vă desfătați cu priveliști rare, desprinse parcă din gravurile și dagherotipiile de mijloc de veac XIX, însă, în mijlocul lor, stă vie statuia maiestoasă a eleganței fără de cusur. Să celebrăm cu inima curată fiorul sfânt al artei, dimpreună cu Kera Calița!
no images were found
Istoria vestimentaţiei
Desigur îmbrăcămintea mea este conceputa in laboratoarele proprii si confectionata de maeştrii recuziteuri ai teatrului romanesc.
Fiind o persoana foarte ocupata intermezzo-urile mele in lumea civila de zi cu zi se desfasoara in hainele pregătite pentru activitatea mea principala pentru rolul meu, Kera Calita.
Ma îmbrac dupa dispoziţia ce trebuie afisata in acea zi :
Este o sarbatoare naţionala, este bineînţeles o zi veselă, câteodată trista si întotdeauna sarbatoarea naţionala are solemnitatea necesară unei sarbatori a neamului:
La aniversare zâmbeşte soarele si bucuria inimilor, colorile curcubeului;
– La o comemorare tristetea si respectul pentru cei trecuti in lumea umbrelor;
– Pentru vizitele de dupa-amiază, vesmintele mele ca de fiecare data se asezonează cu bătrânele case boiereşti : caftane, potcapuri, grele lanţişoare de argint şi paftalele paşalelor ;
– Pentru ceaiul de la ora cinci, toaletele sunt potrivite ceştilor din porţelan chinezesc si brioselor prustiene
Culorile hainelor mele vor fi in consecinţa: movul frivol, azurul incantarilor, albul doliului asiatic, rosul cardinalilor, negrul lui Coco Chanel, verdele de smarald al logofeteselor si baneselor.
In afara inspecţiilor din antenansele cabaretului Jariştea, nu uitati ca imi sunt necesare largile mişcări ale artistului dramatic, exagerate de obicei, spre transmiterea stărilor sufletesti, ce vremea le impune persuasiv publicului meu si inca o data sa nu uitam ca seara de seara am rolul principal la şantanul meu .
De aceea am un oarece aer de teatralitate, si inevitabil ma transpun si pe mine intr-un joc oarecum teatral, cateodata poate strident in lumea obisnuita, dar cred ca aceasta intrunchipare, acest accident benefic aduce in peisajul tern al zilelor contingente un personaj născut din vremuri tumultoase.
Evident poveştile, istoriile mele levantine pregătite pentru fiece zi isi spun si ele cuvântul.
In principal asupra mult discutatului acoperamant de cap, desigur nu-mi puteti reproşa ca nu umblu cu capul descoperit in salonul Locantei Jaristea, doar pentru mine este o biserica.
Palaria, nu o sa va vina sa credeţi, cere restul vesmintelor si la culoare si la alcatuire.
In zilele boierilor vechi se purtau laibere de blana scumpa, in zilele mai primavaratice, anteriile domnitelor de pe pereţii ctitoriilor.
Nu se poate spune ca sunt îmbrăcata la moda, moda zilelor noastre este cu totul alta , dar vestimentaţia mea se potriveşte cu povestea Kerei Calita si sunt un rezultat al povestii, poveste ce incerc sa o spun de atata vreme oraşului meu Bucureşti.
Si ca decorul sa fie completat, infatisarea mea se adăugeşte cu vechi bijuterii adunate din uitatele cotloane ale conacelor acum in ruina; subzisele bijuterii, altfel fara prea mare valoare intrinseca desavarseste tabloul cel vreau si completează infatisarea: botine, umbrele, geamantane, manuşi, evantaie, etole, voalete si ce o mai fi de sezon: dar sa stiti nu sunt de la case de moda celebre si nu costa sume exorbitante cum spune presa despre asemenea obiecte purtate aiurea, cu toate ca orice cheltuiala pentru stabilimentul cu patenta Jariştea o fac cu draga inima spre reuşita soarelelor.
Probabil s-a schiţat un stil vestimentar ce si-a făcut un oarecare drum in audio-vizual, dar trasaturile lui au fost impuse, numai de cerinţele reprezentaţiilor Locantei, si ma bucur daca toate astea le-am putea cataloga ca nou stil in comportament, mobilier, bijuterii, vesminte, desagi, botine, stilul Kerei Caliţa, un stil ne mai intalnit.
Livedea cu duzi
In cea de-a doua domnie, Grigore Voda Ghica a purces in cercetare in mahalaua Caramidarilor. Si mergand Maria Sa in pasul domol al calului catre apa Dambovitei, prin mahalaua Vacarestilor, a vazut mai in fiecare ograda vartej de tras matase din gogosi, si cum Doamna Mariei Sale si toate celelalte boieroaice purtau numai straie francesti din matase de la Venetia si Genova, pe loc Maria Sa a fulgerat porunca : sa-i stranga pe slujitorii de mir ai poporenilor, sa planteze pomii de se cheama duzi, pentru hrana viermilor de la Chitai (China).
Si a fost voia Domnului ca locul sa se boteze “Livedea cu Duzi“ si ca jupanesele boierilor pamanteni sa poarte straie francesti tesute in dealul Vacarestilor.
Aniversarea actorului Dichiseanu
Intr-o zi de toamna galbuie si tarzie, cu miros de tufanele, kera Calita a fost invitata la aniversarea elegantului artist Dichiseanu . Petrecerea a curs cu muzichie greceasca si meniu Marshal Antonescu; era de la sine inteles ca doar serbarea s-a petrecut la Hotel Marshal al cunoscutului domn Antonescu, ce plimba lumea buna la mormantul sfant.
Kera Calita a fost insotita de scriitorul oficial al restaurantului Jaristea domnul Horia Pana.