Categorie: Gastronomie cu povesti

Gatronomie cu povesti Corola de minuni a tingirii române… (despre o bucătărie „transnațională”) Eu nu strivesc corola de minuni a… tingirii, tablalei, tipsiei, tigăii, tuciului, tepușei, talgerului, tăvii, oalei, cratiței, blidului, cantei, patelniței, sahanului, fandilei, lespidei, șerpencăi, rainei, rânelului, surbancăi, crăstoalei, moșoaicei, lăscăioarei, hârbului, laboșului, răvarului, covatei, ulcelei, strachinei, căldării, garniței, castronului, ciubărului, vedrei, marmitei, hârdăului, ceaunului, chiupului… Carevasăzică petală cu petală din floarea cuhniei moldo-valaho și bănățeano-transilvane de demult, fie ea dintr-un bordei din Bărăgan sau dintr-un caravanserai de pe Podul Beilicului, dintr-un birt de la Obor ori dintr-o locantă de pe Podul Caliței, dintr-o magopeție ori prepanație bucovineană sau din soba unui socaci ardelean, dintr-un han sadovenian sau făgădău ori ceardă de peste Carpați, dintr-un bufet „automat” Herdan aflat în blocul ARO, la care veneau boemii interbelici, sau din Bufetul de la Șosea ridicat de Ion Mincu, dintr-o bistrou ori braserie à la Micul Paris, dintr-o berărie caragialeană cum era Gambrinus sau dintr-o cantină muncitorească postbelică în care fusese osândit să gătească Iosif Strassman, elevul lui Escoffier, din stabilimentele mandatarilor ca Bumbești, Doi Cocoși sau Frații Chivu, dintr-o cârciumă în care cânta Maria, fata florarului Ioan Coandă Tănase din mahalaua Cărămidarii Vechi, ori dintr-o crâșmă de unde răsunau [...]

Gatronomie cu povestiDresuri si miroasne din cele patru zari in oala caer fierbe fara intrerupere a romanuluiCând iei la cercetat rețetele românilor din veacurile din urmă, primul simțământ care te încearcă este acela al unei mari și învolburate devălmășii: pulpa de berbec este împănată deopotrivă cu slănină și sardele, tablaua cu cârnăciorii de raci se învecinează, pe masa frecată abitir cu izmă de către ucenicii de bucatari gitani, cu blidul plin cu „arpagic Istanbul”, șalăul „bonne femme” este urmat de puiul „gazdei vrednice” iar claponul umplut de „epigramele” de miel, napii prăjiți și becaținele cu trufe lasă loc și de costițe de porc în prapur, borșul „cu cuiul ușei” face casă bună cu purcelul „alandala”, de la o porție de supă cu „ștrudel de măruntaie” ori una de „schembea” se poate ajunge oricând la una de „haragniș-balmuș”, „muhalebiul” și „mustalevria” găsesc bună înțelegere cu chitonagul de gutui, „timbala” de castane, croșetele de migdale, „zalatina” de toporași și șerbetul de iasomie, iar siropul de sămânță de pepene galben se alătură sticloanței de rachiu cu „indrușaim”, după cum „crușonul Doamnei Șerb”, siropul de „gumă” și vinul de coacăze pot face loc clondirelor cu bragă, mied, „mursă” ori „olăghină”, iar „cafeaua de cartofi” [...]