Feerie de Revelion 2020 la Jariștea Locantă

 

Ca la fiecare răspântie a calendarului, Kera Calița își invită musafirii la Jariștea Locantă pentru a sărbători cumpăna anilor și a înclina balanța înspre savoare, bun gust și bucurie deplină. Să petrecem iară, să ne simțim bine cu danțuri și muzichiie, să ningă cu confetti multicolore, să sară frenetic dopurile sticlelor de champagne și să pârâie bucatele când sunt decupate măiastru de satârul baș-bucătarului!

Mezelicuri

Ruladă de chefal de Razelm pe tipsii de argint

Terină de brânză de capră cu legume tocmite cu unt curat

Mosor de ciuperci în aluat de casă servit luminoaselor doamne

Mușchi de vită umplut cu ficat de gâscă pentru domni politicoși

Aspic de bibilică dichisit cu pătrunjel verde

Rulou de schweitzer cu boabele celor mai dulci struguri

Bușeuri cu icre de crap iscusit modelate

Balotină de fazan cu cireșe confiate spre deliciul comesenilor

Papiote de șalău sălbatic îndopat cu spanac fraged

Măsline grecești și vegetale felurite, crocantețuri și picanterii

 

Felul doi

O pagină de splendidă istorie culinară, pentru gustul exclusivist al connaisseur-ilor:

Butoiaș de păstrăv servit cu crevete și sos olandez lângă cartof Brătianu

 

 

Felul trei

Împletitură de curcan, patentă Jariștea – Chef Radu Lucene

Mușchi de vită cu sos de foie gras, sub atenta priveghere a Kerei Calița

Cotlet de miel, patentă Jariștea – Chef Cernaeff

Toate fripturile urmează a fi prezentate pe canapea de andive și budincă de legume cu ouă de prepeliță piuitoare.

 

Desert

Spre încântarea deplină a oaspeților de seamă:

Tort de ciocolată Locanta Jariștea cu parfait de alune

 

Comorile din clondire și carafe

Whisky Chivas / Jack Daniel’s

Gin Tonic /Campari Orange /Cinzano

Absolut Vodka/Cremă de whisky

Aperol / Rom /Ţuică/Bere

Vin Budureasca Sauvignon Blanc și Merlot

Vin Rose Rătești

Apă minerală cu bule sau fără

Cafea / Capuccino / Ceai

Vin spumant sau Prosecco

Soft drinks gama Pepsi

Energizante

Nectaruri de fructe

 

Din partea Casei, spectacol de cu seară până în zorii primei zile a Noului An

Prea bine știutul Taraf al Crailor de Curtea Veche, în care strălucesc Dumnealor:

Chiriac Haralamb – la clarinet și alte instrumente de suflat din alamă daurită

Florian „Bob” Lambru – zis și „Degete Vrăjite” – la țambal („harpsichord” lăutăresc de epocă)

Rudolf Valentino – la acordeon sau „orgă de mătase”

Botea Lae Chioru – la sobru și totodată frenetic contrabas

Natașa Usaciova – Diva absolută a Nordului la pian, cu recital de romanțe rusești și canțonete napolitane

DJ Alexandru pe tot parcursul serii cu muzică retro de dans, spre a ne aminti de vremurile bune de altădată

Duetul mexican Ana Maria Petre și Alfredo Camacho, explozie de culoare

Ionuț Sidău – vedeta autentică a Maramureșului

Cadoul și atenția serii vor fi oferite de Cornelia Catanga și soțul ei, Aurel Pădureanu

 

Obolul este de doar 650 lei/oaspete, în hârtii noi de bancă foșnitoare!

 

Râurile de șampanie ale Anului Nou și minunile de Sfântul Vasile 2019

 

Românii au prăznuit dintotdeauna Nașterea Domnului și Crăciunul, cea mai însemnată sărbătoare a lor alături de Sfintele Paști. Noaptea de Anul Nou – sau, după moda franțuzească, „Reveilonul” – a apărut ca prilej de mare chindie abia spre sfârșitul veacului al nouăsprezecelea, o data cu primele baluri ofițerești date la Palatul Regal de pe Podul Mogoșoaiei. Negustorii cu stare au preluat și ei degrabă obiceiul, începând să organizeze petreceri cu saltanat, adecă fast, în casele lor, păstrând încă bradul împodobit cu beteală în seara de Ajun și aducând pe mese bucate alese, stropite, de astă dată, cu butelii de vinuri spumante aduse pe bani grei chiar din Champagne, apoi cumpărate de la Cramele Rhein din Azuga sau de la fabrica bucureșteană Zarea, fondată de neamțul Wilhelm Mott , ori de la Capșa, care își producea propriile mărci exclusiviste, și de la Crama Basilescu, care obținuse licența St. Marceaux. Atât de mult s-au îndrăgostit bucureștenii de licoarea fermecată cu bule fine încât, mai târziu, cei cu stare obișnuiau să-și încheie și mesele de peste an cu ea. Cei mai în vârstă își aminteau că ofițerii ruși de Stat Major trecuți prin oraș pe la 1877-1878, înainte și după Plevna, Rahova, Grivița ori Smârdan, aveau aceeași boală și dumnealor, nevenindu-le să-și încheie festinurile fără, măcar, o ladă de șampanie, iar când nu mai aveau răbdare să bibilească la coșulețele de sârmă ale dopurilor, retezau numaidecât gâturile sticlelor cu săbiile de paradă, ceea ce și azi tot „sabrare” se cheamă…

 

Nici nu se încheia bine chindia de Anul Nou că bucătărițele și majordomii erau chemați să întindă din nou mesele în cea dintâi zi a anului, atunci când era ținut la loc de cinste în sufletele oamenilor Prea Cuviosul și învățatul Sfânt Vasile cel Mare, slăvitul Arhiepiscop din Cezareea Capadociei și unul dintre cei trei doctori cu har ai Bisericii Răsăritene, alături de Grigore de Nazianz și Ioan Gură de Aur. Lumea îl ținea la noi drept păzitor de duhuri rele și obișnuia să verse vin pe masă, să spargă un pahar alb de cristal, să răstoarne cutia de chibrituri sau să dea de pomană unui biet sărman, ca să aibă noroc tot anul.

 

Dacă prima persoană care îți intra în casă de 1 ianuarie era bărbat, fortuna te învăluia tot anul. La prima oră a dimineții, drept-credincioșii mai cu avuție se spălau pe față cu apă rece, apoi se ștergeau cu un prosop alb curat în care înnodaseră un ban de aur sau de argint pentru a avea parte de sănătate tot anul. După aceea, îmbrăcați cu straie noi, primeau cu colindul, urmând o altă tradiție a Sfântului Vasile. Se spune că acesta s-ar fi rugat cu smerenie la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că a primit chiar întâia zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există, din moși-strămoși, obiceiul de a ura de 1 ianuarie. Mai apoi, când jupânii se așezau la masă, aveau grijă să-și toarne din carafe vin din belșug pentru a fi mereu roșii în obraji.

 

Copiii lăsau sorcova din rămurele de pomi fructiferi sau trandafiri și furau din cuhnie o căpățână de porc pe care o găteau cu franjuri colorați, după care, suind-o în vârful unei bote de alun, plecau la celălalt colindat – cu „Vasilică”. Nu erau mustrați pentru fapta lor, căci mamele aveau grijă să pună deoparte o altă căpățână pe care o fierbeau ore întregi în zeamă dreasă cu borș și împestrițată cu foi de dafin, cuișoare, steluțe de cardamom și bobițe de ienibahar, pentru a o servi mai târziu cu măreție la masă, încinsă cu beteală argintie, în hohotele de râs ale musafirilor pofticioși.

În seara de dinainte, fetele nemăritate obișnuiau să lege punți din două crenguțe de măr dulce, de care atârnau busuioc, o para de argint cu fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele, pentru a citi în ele care le va fi alesul. Apoi, le aninau pe acestea în pomii din curtea sau grădina casei și, dacă, a doua zi, în dimineața de Sfântul Vasile, le găseau acoperite cu nea sau brumă, însemna că nemijlocit se vor mărita bine și vor avea parte de bunăstare în viitoarea căsnicie.

 

Calița ot Jariștea

 

 

Revelion 2018

no images were found

Revelion 2017

no images were found

      Revelion 2017

 

no images were found

 

no images were found

 

no images were found