Taina recuzitei de scenă a Kerei Calița

 

…Cât de pierzătoare e patima trufiei fără de margini! „Privirea trufaşă şi inima îngâmfată, candela celor răi, acestea sunt păcate”, aflăm din Cartea Sfântă. Iar un arhiereu, Sfântul Luca al Crimeei, adăoga: „Patima slavei deşarte e nesfârşit de felurită. Cu toţii ne slăvim în deşert: unii cu frumuseţea trupească, cu bogăţia şi luxul hainelor,  cu forţa trupească; alţii cu profunzimea cugetării, cu educaţia desăvârșită şi cu talentul. Cel bolnav de slava deşartă devine negreşit trufaş: el se pune mai presus de toţi, i se pare că toţi sunt mai răi, mai prejos decât el, nevrednici de el şi se îngâmfă asupra lor ca asupra unor nimicnici care nu ştiu nimic, care nu fac doi bani şi nu vede nefericitul că se află în stăpânirea păcatului de moarte al trufiei, cea mai cumplită dintre toate patimile, fiindcă ea alcătuieşte esenţa duhovnicească a diavolului şi este urâtă înaintea lui Dumnezeu. Urât este înaintea Domnului tot omul trufaş. Nu o dată aţi auzit, când s-a citit Epistola Sfântului Apostol Iacov, că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har. Omul trufaş nu va putea nicicând să placă lui Dumnezeu, chiar dacă şi-ar petrece întreaga viaţă în asceză. Iată cât de pierzătoare e patima trufiei”.

Cine a văzut colecțiunile fără de seamăn ale Kerei Calița se prea poate ca – din pizmă sau din neștiință – să o fi învinuit de acest păcat al trufiei. Cum se poate ca o roabă a lui Dumnezeu să se împăuneze cu astfel de giuvaericale sclipitoare, bătute în pietre scumpe și cu monturi rare? Cum de pe mesele Locantei Jariștea sunt numai tacâmuri de argint, cu orfevrărie de soi, ștanțate cu mărcile marilor case? De ce atâtea șaluri scumpe de voal mătăsos? Cine a mai pomenit ca o femeie să aibă peste trei sute de pălării unicate, cu pene, flori și decorațiuni fără seamăn? Dar umbreluțele cochete, lornioanele de demult și portțigaretele cu embosuri nemaivăzute?

Care este, însă, taina din spatele acestei ample desfășurări de piese ieșite din firescul de zi cu zi și cum de se pot etala atâtea minuni ale garderobei fără a sta cu inima covârșită de păcatul trufiei? Și ce femeie își deschide larg ușile armoire-ului în văzul tuturor? Cum de cabinetul său de toaletă nu mai păstrează nici măcar o fărâmă de cuvenit mister?

Numai că toți cei care se grăbesc să arunce piatra și să o trimită pe apriga dar cocheta Jupâneasă la stâlpul infamiei amarnic se amăgesc! Cum așa? Nimic mai simplu și în firea lucrurilor, căci Laura Nicolau, știută drept Kera Calița de către toți pășitorii în Locantă, nu slujește în van luxul veșmintelor și al podoabelor! Nici vorbă de așa ceva! Ea este, în primul și în primul rând, o slujitoare a scenei unicului cabaret culinar, pe care apare seară de seară. Pentru a face din arta ospitalității cu adevărat o artă a spectacolului, ea are nevoință de o sumedenie de accesorii și de scule de scenă, pe care le arborează nu cu trufie, ci cu legitima mândrie a lucrului bine făcut și, deopotrivă, cu umilința artistului care trebuie să-și încânte audiența fără a se gândi la preț.

Kera Calița cunoaște că, dacă mosafirii nu sunt cu asupra de măsură mulțămiți de tot ceea ce văd și simțesc în Locantă, atunci toată strădania sa este în van. Zadarnic se chinuie să aducă pe masă cele mai bune bucate și cele mai ademenitoare licoruri dacă muzichiia și feluritele întrupări scenice nu se ridică la aceeași înălțime! O căruță cu paiațe care se scălâmbăie vremelnic sau roluri jucate cu har, ce lasă urme de neșters în sufletele privitorilor? Recuzita de scenă nu este un moft, ci o formă de respect pentru onorata audiență, iar aplauzele primite la final dovedesc asta cu prisosință.

Gongul va bate și Kera Calița, cu liota sa de artiști și cu Taraful Crailor de Curtea Veche, va ieși în curând la rampă, iar voi veți ști să vedeți tâlcurile ascunse dincolo de broderiile de mătase ale ținutelor de scenă! Să înceapă spectacolul în Bucureștii Vechi și să parcurgem împreună istoria artei spectacolului de locantă dichisită, de la zaiafetul curților brâncovenești la pitorescul nefardat al cârciumioarelor primitoare ale orașului interbelic!

Toată istoria levantină petrecută timp de 32 de ani, este banchetul franțuzit pe care l-a plămadit dintr-un miracol, stiință și patimă grea Kera Calița ot Jariștea!