Kera Calița, din tainele unei pălării cu voaletă diafană….
Multă vreme, s-a crezut despre stapana Jariștei, cea de a cincea Kera
Calița a Bucureștilor Vechi de la poalele Dealului Mitropoliei, că este cu
adevărat venită din alte vremuri, coborata direct dintr-o istorie fantastă
la doi pași de Mânăstirea lui Antim Ivireanu și la trei stradele de grădina
logofătului Dudescu, în care Ienăchiță Văcărescu o vrăjea cu har
anacreontic pe juna Zoe Ruset, soața unuia dintre ultimii fanarioți,
Alexandru Moruzzi.
Întrebată adeseori care este adevărul acestei legende a propriei călătorii
prin timp și timpuri, Calița s-a mulțumit întotdeauna să surâdă misterios
pe sub voaleta diafană, însoțindu-și gestul de o fluturare molatecă a
evantaiului din pene de struț. Carevasăzică, nici nu a certificat, nici nu a
contrazis această ipoteză magică, ci a dat frâu liber în continuare
exaltării imaginației hronicarilor de stil nou, ispitiți mereu să se piardă
vrăjiți în meandrele voluptoase ale unei povești aflate sub pecetea tainei
mateine – adecă fandaxiile lui Mateiu Caragiale.
O vizita prin casa și locanta-i nu face decât să sporească enigma
Caliței. Nu faci decât să găsești noi și noi tablouri ale
moravurilor de altădată, cu alte și alte secrete ascunse în cuta unei
tapiserii flamande, în semnătura ciudată a unui tablou de epocă, în
sertarul ascuns al unei mobile a Elenei Cuza dăruite cândva de Michaela
Tonitza și Ștefan Iordache, în filigranul unei tipsii de argint orientale
sau pe spatele unei icoane pictate cu veacuri în urmă.
Cine este, așadar, domnita Jariștei și câte adevăruri pe jumătate uitate
și pe jumătate trecute prin sita de mătase a basmelor ascunde museionul ei
fără asemănare și templul atâtor zaiafeturi epopeice la care au luat parte,
cu chipurile ascunse sub măști venețiene de carnaval, ilustre personagii de
ieri și de azi? Putem citi, oare, cartea de bucate a locantei deopotrivă ca
pe un tractat de istorie și un manual de literatură? E adevărat că fiecare
dintre cele 300 de pălării din colecția Caliței ascunde o poveste de amor
languroasă, o întâmplare tragică – poate vreun duel sfârșit cu o lovitură
măiastră a unei săbii cu lama din oțel de Damasc – sau, dimpotrivă, o farsă
plină de ghidușie?
…Cine să știe descifra atâtea palimpseste aievea trăite? Dacă e să te
cufunzi în istorie ca într-un havuz purificator dintr-o grădină maiestuoasa, e
musai să treci pe la Jariștea și să începi să-i pui întrebări Kerei Calița!
Dar vei cuteza să afli cu adevărat răspunsurile vreodată? Părea că printre
nouri s-a fost deschis o poartă?!?
Tăcere este totul și nemișcare plină:
Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat.
Nici frunza nu se mișcă, nici vântul nu suspină,
Și apele dorm duse, și morile au stat.
Un telefon de epoca, negru si solemn, țaraie la numerele de telefon: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868.
Taraful Crailor de Curtea Veche, muzichiie de mărgăritar pentru Jariștea locantă
Dintotdeauna, marile case boierești și Curtea Domnească, adeseori și
locantele de seama, au avut marile lor tarafuri, care le-au binedispus serile
și le-au împodobit cu alese isonuri Sărbătorile.
Muzichiia scripcarilor de demult se auzea de la bodegile și birturile de pe
malurile Dâmboviței și era leac de alinare pentru orișice suferință: „Zi,
lăutare, cântarea aia de jale, să mă răcoresc un pic, lângă o carafă cu
vin!”. Nu se putea închipui nici măcar vreo tavernă în Vechii București
fără măcar un balaoacheș cu diblă din care picura lapte și miere, necum
note muzicale, căci dumnealui nici c-avea habar de portative și diezi.
Avea, în schimb, un simț înnăscut de a ține cu măiestrie ritmul, căci
„degetele îi jucau dumnezeiește pe strunele bine întinse și acordate după
ureche în cvinte perfecte, iar arcușul cu fir de coadă de cal devenea
baghetă de vrăjitor în mâinile-i dibace”.
În timp, însă, au apărut lăutarii de mătase, muzicanți desăvârșiți, adesea
școliți prin Apus, așa că lăutaria a plecat din mahalalele mărginașe dar a
sfârșit prin a cuceri localurile cele mai sclivisite din inima orașului.
La început, lăutarii erau cei mai de preț robi „de vatră” de pe moșiile
marilor boieri, fiind prețăluiți și de cinci ori mai bine decât un spoitor,
aurar sau căldărar. Apoi, au fost trimiși să colinde orașele lumii, din
Stambul până-n Lipsca, pentru a deprinde sunete noi și ritmuri pline de
ciudate farafastâcuri. Maeștrii viorii ajunseseră adevărate oglinzi ale
vremurilor lor: au învățat galeșe refrene osmanlâie pentru stăpânii
saraiurilor, dar și cântece grecești mai jucăușe pentru fanarioți, după cum
au cutremurat sufletele nostalgice cu acorduri rusești pe vremea
Regulamentului Organic. După 1848, au cutreierat iarăși Europa, învățând
polci, mazurci, valsuri, și „din acest amalgam, destul de nelalocul lui la
început, născându-se apoi, într-o și mai ciudată împreunare cu doina și
balada veche românească, o alcătuire unică și nemaiauzită, anume acel
freamăt al emoțiilor care l-a dat pe spinare pe Franz Liszt atunci când
soarta lui s-a întrepătruns, într-o seară de poveste, cu cea a lui Barbu
Lăutaru – un soi de basm polifonic al unei cobze eliberate de opreliștile
vreunui canon”, după cum ne arată în ceaslovul său un magister al istoriei
muzicii noastre, Viorel Cosma.
De peste tot, de la „Leul și Cârnatul” sau „Luzana”, de la „Nae Sacâz
Sperie-Pește”, „Groapa dulce”, „Parcul privighetorilor”, „La trei frunze de
viță” sau „Flora”, răsunau cântecele lăutărești ale unor adevărate dinastii
de virtuozi, precum Dinicu, Ochialbi, Ciolac, Sava Pădureanu, Nicolae
Buică, Moțoi sau Albeșteanu.
Pornind la drum cu birtul Jariștea, acum trei decade în urmă, Kera Calița și-a
însușit cu temeinicie această lecție a cabaretului muzical popular,
strunele vrăjite și tainicele alămuri nelipsind niciodată din locanta Jaristei. Mai
cu seamă, s-a statornicit aiasta o dată cu apariția Tarafului Crailor de
Curtea Veche, în care s-au produs, de-a lungul anilor, marii artiști ai
urbei.
Astăzi, sub privegherea Kerei Calita, starostele Chiriac Haralamb croiește,
seară de seară, noul alai de sunete ce întovărășește voia bună din local.
El însuși un meșter învățat al saxofonului și al altor instrumente de
suflat, poate oricând schimba ritmurile, jonglând cu osebite partituri, de
la baladele poporane ale mahalalei luminate la muzica de jazz, ori de la
acordurile senzuale ale romanței interbelice la armonia misterioasă a
cântărilor bizantine de rit nou.
La dreapta lui, își acordează cu măiestrie vioara însuși Vipie Vipoi,
descendent al magicienilor sonorităților levantine ale tarafului boierilor
Slătineni din Craiova acelei Kleine Walachei statornicită la Passarowitz pe
când se mijea de veacul al XVIII-lea.
La clarinet, își răsfață auditoriul nepotul favorit al lui Constantin
Tănase, un mare lăutar vasluian care a cântat un sfert de secol în big
bandul unicului Sile Dinicu, Nicolae Tănase „Privighetorul”.
Strunele contrabasului sunt mânuite de un alt virtuoz – Botea Lae Chioru,
personaj de poveste al muzicii lăutărești, pe care a învățat-o din familie,
încă înainte a ști ceti și scrie.
Iară țambalul este ridicat la rang de artă de Florian Bob Lambru, o
rubedenie privilegiată a marelui Fărâmiță Lambru, de la care va fi moștenit
știința de a trece prin athanorul unui vis muzical orice fărâmă neînsemnată
de realitate.
Dar, cum niciun taraf nu poate exista fără o cântăreață de poveste, Craii
de Curtea Veche o au pe frumoasa Daniela Safta, venită de pe plaiurile gorjene
ale Mariei Tănase pentru a se preschimba în Mierla Jariștei.
…E de ajuns o singură clinchetire a clopoțelului de argint al Kerei
Calița pentru ca muzichiia de mărgăritar să cuprindă Jariștea:
Să-mi cânți, cobzar bătran, ceva,
Să-mi cânți ce știi mai bine,
Că vin ți-oi da, și bani ți-oi da,
Și haina de pe mine…
Să-mi cânți, cobzar, din cobza ta
Povestea de iubire
Ce m-a făcut ca să tresar
De-atâta fericire…
Jariștea continuă cu patimă tradiția gătitului românesc și-ți trimite
degrabă multe feluri de bucate acasă!
Astfel, în orișice zi a săptămânii, de luni până duminică fără nicio întrerupere, între ceasurile 11 ale dimineții și șapte ale serii caretele Locantei Jariștea cutreieră Bucureștii de la un capăt la altul pentru a onora cu iuțeală toate comenzile onor clientelei pofticioase.
Dacă vă e dor de bucate consacrate a la Jaristea locantă, e de ajuns să le cereți la unul dintre numerele de telefon binecunoscute 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868 – fie și numai cu 90 de minute înainte! Aceste noi rețete gustoase sunt gătite cu știință după vestita carte „Dictatura Gastronomica” a lui Constantin Bacalbașa.
ANTREURI FĂLOASE
Învârtitură de mare fason cu somon,brânză de capră și spanac fraged – 200 gr – 39 lei
Ruladă haiducească de brânză de burduf dreasă cu chimion – 200 gr – 29 lei
Rulou franțuzesc de cașcaval cu struguri păstrați la beci pe pat de fân cu flori – 200 g – 30 lei
Icre cantemirești de crap tescuite ademenitor – 200 gr – 32 lei
Zacuscă macedoneană dichisită de vinete „Pana Corbului” – 200 g – 33 lei
Pastetă de pește sulemenită ca în timpurile fanariote pe Podul Beilicului – 200 gr – 31 lei
Rulada de cocos cu ierburi de province -200 gr – 37 lei
Rulada ardeleneasca de branza cu sunculita si ceapa rosie – 200 gr- 34 lei
Zacusca de somn – 200 gr – 48 lei
CIORBE BINE GĂTITE
Ciorbă de burtă otomană, adecă schembea cu smântână – 350 ml – 23 lei
Ciorbă neaoșă de văcuță cu zdrențe de ou – 350 ml – 23 lei
Ciorbă dulce–acrișoară cu bulgărași de perișoare – 350 ml – 23 lei
MÂNCĂRURI SĂȚIOASE CU MIREASME
Sarmale bucovine cu varză si mămăligă – 300 g – 4 sarmale – 38 lei
Tochitură regală din porc, pui, vită și cârnați,lângă mămăligă solară – 250/150 grame – 49 lei
Mușchiuleț de purcel învelit în foaie de șunculiță și frunză verde de lăptucă, cu garnitură de cartofi copți întregi – 250/150 grame – 58 lei
Pârjoale moldovenești copleșite de piureu de cartofi săpunari – 3 bucati – 300/150 grame – 44 lei
Mușchiuleț de berbecuț noaten în sos meșteșugit cu legume felurite – 200/150 grame – 76 lei
Pastramă de berbecuț la tigaie cu miroasne alături de mămăligă stropită cu jiu – 350 gr – 63 lei
Ceafă de mangalița la grătar și împresurată de cartofi copți – 200/150 grame – 43 lei
Mititei mai mari – 4 bucăți dolofane– 350 gr – 33 lei
Ciolan afumat cu iahnie de fasole – 200/150 grame – 49 lei
Trei cârnați mustoși de casă cu belșug de varză călită – 200/150 – 38 lei
Un cocoșel de munte întreg la ceaun servit cu cartofi gratinați dauphinoise – 400/100 grame – 69 lei
Piept de curcan cu pere, rețeta de taină a Kerei Calița – 200/150 grame – 48 lei
Ostropel boieresc din pulpe de pui fără os cu mămăliguță – 200/150 grame – 39 lei
Șnițele babane de pui cu sos gorgonzola și cartofi zdrobiți cu adaos untat – 200/150 grame – 41 lei
Șnițele faine de curcan cu sos gorgonzola și cartofi zdrobiți cu adaos untat – 200/150 grame – 41 lei
Șnițele vieneze imperiale cu piureu de cartofi aurii – 200/150 grame – 73 lei
Șnițel din mușchiuleț de porc și cartofi zdrobiți cu adaos untat – 200/150 grame – 44 lei
Piept de rață leșească cu varză albă călită la cuptor– 300 gr –200/150 grame – 73 lei
Prepelite prajite – 3 buc – cu piureaua padurarului – 300 gr – 73 lei
Piept de curcan cu legume marunte – 200 gr / 100 gr – 53 lei
Cotlete de miel fripte cu cartofi copti – 200 gr /100 gr – 82 lei
Muschi de vita in sos de piper – 300 gr – 140 lei
PESCĂRIE A LA GURA PORTIȚEI
Jumări domnești de șalău în béchamel cu usturoi și mărar, cu mămăliguță alături – 200/150 grame – 55 lei
Șalău meunière după legile franțuzești lângă cartofi „nature” cu unt – 250/100 grame – 54 lei
Potcoavă de crap prăjit cu mămăligă – 250 / 100 grame – 45 lei
Saramură de crap lipovenească cu mămăliguță otova – 250/100 grame – 47 lei
Dorada corăbierului întreagă la grill, însoțită de orez Jasmine – 250/100 grame – 59 lei
Păstrăv întreg la grătar cu cartofi de Lungulețu fierți molcom cu sare de Telega – 250/100 grame –41 lei
Somon la grătar cu legume felurite – 300 grame – 89 lei
Somon in crusta de nuci cu orez salbatic – 200 gr/ 100 gr – 99 lei
MÂNCĂRURI DE POST
Fasole făcăluită cu oloi de 300 grame – 33 lei
Salată de vinete 300 grame – 37 lei
Iahnie călugărească, precum în cinul pustnicilor 300 grame – 35 lei
Pilafuri sârbesti 300 grame – 33 lei
Varză calită la foc molcom de cuptor pe lemne 300 grame – 32 lei
Zacuscă de vinete, cu alese legume din Gradinile Raiului 300 grame – 38 lei
SALATE DE GRĂDINĂ
Salată de varză albă„au naturel” cu mărar verde – 200 grame – 14 lei
Salată de primăvară din roșii, castraveți și cepșoare – 200 grame – 14 lei
Salata de muraturi – 200 grame – 14 lei
Salata de rosii cu busuioc – 200 gr – 14 lei
Salata verde – 200 gr -14 lei
Salata de sfecla – 200 gr – 14 lei
Salata de ardei copti – 200 gr – 16 lei
GARNITURI
Ciuperci fripte: 17 lei
Orez salbatic: 17 lei
Piurea de cartofi: 17 lei
Cartofi trasi in unt: 17 lei
Orez alb: 17 lei
Sote ciuperci: 17 lei
Legume fripte: 17 lei
EXTRA
Mujdei – 3 lei
Maioneza – 3 lei
Ketchup – 3 lei
Hrean – 3 lei
Mustar – 3 lei
Ardei iute – 2 lei
Smantana – 3 lei
Chifle – 2 lei
Dulce
Clătite cu ciocolata “Martha Bibescu” – 150 grame – 19 lei
Clătite cu dulceata de casa “ca la matusa Marica acasa” – 150 grame – 16 lei
