Sărbătoarea Sfântului Valentin la Jariștea locanta  în seara zilei de 14 Februarie

 

Datini păgâne de demult, o poveste tulburătoare de dragoste din zorii creștinismului dar și obiceiuri din zorii epocii moderne fac din ziua 14 a lunii Făurar o mare sărbătoare a Iubirii, care nu mai ține seamă de vreun hotar de timp și spațiu.

 

Kera Calița a cercetat îndeaproape toate aceste povești și, îndreptățită că puterea iubirii apropie sufletele pe mai departe și păzește de toate cele rele, a instituit, an de an, la Jariștea Locantă o seară anume pentru toți cei îndrăgostiți de viață și de toate minunățiile ei.

Așadar, marți, 14 Februarie, de la orele 18.00, Jariștea își deschide larg ușile pentru toți cei robiți amorului și îi cheamă să se bucure de tot ceea ce are Locanta mai bun, după cum urmează:

Gustare care dă ghes iubirii neîngrădite

-Piept de rață afumat cu lemn de migdal din locul în care își petrece eternitatea Sfântul Valentin

-Tartar de somon din fiordurile scandinave unde inima nu îngheață niciodată

-Spumă de urdă făcute de o băciță fecioară,  cu mentă culeasă din Poienile Raiului Îndrăgostiților

-Galantină de iepure năzdrăvan cu smochine parfumate de alizeele egeene din Cythera și Corint

-Limbă de porumbel (vițel) aducând epistola de amor a preotului focului sacru cu sos remoulade meșteșugit

-Foie gras ca pe vremea truverilor de demult

-Platou cu ridichi de lună, măslinele lui Sapho, roșioare-cireșele și flori delicate de panseluță – floarea iubirii

Feliul de potolit zbaterile năvalnice ale inimii

-Mușchi de vită cu sos brun și foi de foietaj. Cândva, fiind departe de casă, Kogălniceanu scria lacom despre risipa de bunătăți de acasă. După tradiționala bucătărie cu savori orientale a Moldaviei, Kogălniceanu întâlnește la Berlin și feluri de mâncări evropenești cum ar fi mușchiul de „bou la modă” în sos brun. Pentru acesta se târguiesc de la piață și din prăvăliile cu mirodenii un ditamai mușchi de bou, un calup zdravăn de unt galben, o sticlă de cognac, piper boabe roșu și verde, o nucușoară, o mână de cuișoare, așișderea sare grunjoasă. Mușchiul să fie întreg, să i se scoată pielița de deasupra binișor și să se taie felii groase, ca apoi, într-o tingire mare cu coadă să se arunce untul, piperul roșu și verde și feliile de bou, tot sucindu-le și stropindu-le cu două-trei linguri de zeamă de rasol. După ce s-au fript bine și pe-o parte și pe alta se stropește cu cognac din cel zglobiu franțuzesc…așezat in foietaj de casă.

Dulcele de taină al liubovului fandosit

-Pară fiartă cu tandrețe  aromată de vin roșu dulce cu anason și scorțișoară, însoțită de o cupă generoasă de înghețată de vanilie – numai păstăi aduse din îndepărtata insulă malgașă

Sufletul îmbăiat cu arome

-Din partea Casei Jariștea, se vor aduce gheridoanele încărcate cu carafe de apă curată de izvor, ceșcuțe de porțelan de Limoges cu felurite ceaiuri și tisane, precum și ibrice cu cafea turcească fiartă îndelung la nisip anatolian

Of, of, inimioară…

-Sufletul va să tresalte cu Kera Calița în mare vervă și poveștile de amor culese din bucoavnele de demult

-Taraful Crailor de Curtea Veche, cu capelmaistrul Chiriac Haralamb sunând din diapazon, va face ca muzica să răsune ademenitor în Locantă

-Vechi și nou în muzica de petrecere anacreontică – recitalul lui Aurel Pădureanu și trilurile Mierlei Jariștei – Dana Safta

Obolul iubirii

-200 de bănuți de aur / 200 lei noui de fiecare pelegrin aflat în căutarea focului întreținut cu har de către Vestale

…Cum e de așteptat să fie o pătimașă îmbulzeală la porțile Jariștei, faceți din vreme cuvenita rezervațiune la unul dintre numerele de telefon: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868.

 

 

Kera Calița, din tainele unei pălării cu voaletă diafană….

Multă vreme, s-a crezut despre stapana Jariștei, cea de a cincea Kera

Calița a Bucureștilor Vechi de la poalele Dealului Mitropoliei, că este cu

adevărat venită din alte vremuri, coborata direct dintr-o istorie fantastă

la doi pași de Mânăstirea lui Antim Ivireanu și la trei stradele de grădina

logofătului Dudescu, în care Ienăchiță Văcărescu o vrăjea cu har

anacreontic pe juna Zoe Ruset, soața unuia dintre ultimii fanarioți,

Alexandru Moruzzi.

Întrebată adeseori care este adevărul acestei legende a propriei călătorii

prin timp și timpuri, Calița s-a mulțumit întotdeauna să surâdă misterios

pe sub voaleta diafană, însoțindu-și gestul de o fluturare molatecă a

evantaiului din pene de struț. Carevasăzică, nici nu a certificat, nici nu a

contrazis această ipoteză magică, ci a dat frâu liber în continuare

exaltării imaginației hronicarilor de stil nou, ispitiți mereu să se piardă

vrăjiți în meandrele voluptoase ale unei povești aflate sub pecetea tainei

mateine – adecă fandaxiile lui Mateiu Caragiale.

O vizita prin casa și locanta-i nu face decât să sporească enigma

Caliței. Nu faci decât să găsești noi și noi tablouri ale

moravurilor de altădată, cu alte și alte secrete ascunse în cuta unei

tapiserii flamande, în semnătura ciudată a unui tablou de epocă, în

sertarul ascuns al unei mobile a Elenei Cuza dăruite cândva de Michaela

Tonitza și Ștefan Iordache, în filigranul unei tipsii de argint orientale

sau pe spatele unei icoane pictate cu veacuri în urmă.

Cine este, așadar, domnita Jariștei și câte adevăruri pe jumătate uitate

și pe jumătate trecute prin sita de mătase a basmelor ascunde museionul ei

fără asemănare și templul atâtor zaiafeturi epopeice la care au luat parte,

cu chipurile ascunse sub măști venețiene de carnaval, ilustre personagii de

ieri și de azi? Putem citi, oare, cartea de bucate a locantei deopotrivă ca

pe un tractat de istorie și un manual de literatură? E adevărat că fiecare

dintre cele 300 de pălării din colecția Caliței ascunde o poveste de amor

languroasă, o întâmplare tragică – poate vreun duel sfârșit cu o lovitură

măiastră a unei săbii cu lama din oțel de Damasc – sau, dimpotrivă, o farsă

plină de ghidușie?

…Cine să știe descifra atâtea palimpseste aievea trăite? Dacă e să te

cufunzi în istorie ca într-un havuz purificator dintr-o grădină maiestuoasa, e

musai să treci pe la Jariștea și să începi să-i pui întrebări Kerei Calița!

Dar vei cuteza să afli cu adevărat răspunsurile vreodată? Părea că printre

nouri s-a fost deschis o poartă?!?

Tăcere este totul și nemișcare plină:

Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat.

Nici frunza nu se mișcă, nici vântul nu suspină,

Și apele dorm duse, și morile au stat.

Un telefon de epoca, negru si solemn, țaraie la numerele de telefon: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868.

 

 

 

Taraful Crailor de Curtea Veche, muzichiie de mărgăritar pentru Jariștea
locantă

Dintotdeauna, marile case boierești și Curtea Domnească, adeseori și
locantele de seama, au avut marile lor tarafuri, care le-au binedispus serile
și le-au împodobit cu alese isonuri Sărbătorile.

Muzichiia scripcarilor de demult se auzea de la bodegile și birturile de pe
malurile Dâmboviței și era leac de alinare pentru orișice suferință: „Zi,
lăutare, cântarea aia de jale, să mă răcoresc un pic, lângă o carafă cu
vin!”. Nu se putea închipui nici măcar vreo tavernă în Vechii București
fără măcar un balaoacheș cu diblă din care picura lapte și miere, necum
note muzicale, căci dumnealui nici c-avea habar de portative și diezi.
Avea, în schimb, un simț înnăscut de a ține cu măiestrie ritmul, căci
„degetele îi jucau dumnezeiește pe strunele bine întinse și acordate după
ureche în cvinte perfecte, iar arcușul cu fir de coadă de cal devenea
baghetă de vrăjitor în mâinile-i dibace”.

În timp, însă, au apărut lăutarii de mătase, muzicanți desăvârșiți, adesea
școliți prin Apus, așa că lăutaria a plecat din mahalalele mărginașe dar a
sfârșit prin a cuceri localurile cele mai sclivisite din inima orașului.

La început, lăutarii erau cei mai de preț robi „de vatră” de pe moșiile
marilor boieri, fiind prețăluiți și de cinci ori mai bine decât un spoitor,
aurar sau căldărar. Apoi, au fost trimiși să colinde orașele lumii, din
Stambul până-n Lipsca, pentru a deprinde sunete noi și ritmuri pline de
ciudate farafastâcuri. Maeștrii viorii ajunseseră adevărate oglinzi ale
vremurilor lor: au învățat galeșe refrene osmanlâie pentru stăpânii
saraiurilor, dar și cântece grecești mai jucăușe pentru fanarioți, după cum
au cutremurat sufletele nostalgice cu acorduri rusești pe vremea
Regulamentului Organic. După 1848, au cutreierat iarăși Europa, învățând
polci, mazurci, valsuri, și „din acest amalgam, destul de nelalocul lui la
început, născându-se apoi, într-o și mai ciudată împreunare cu doina și
balada veche românească, o alcătuire unică și nemaiauzită, anume acel
freamăt al emoțiilor care l-a dat pe spinare pe Franz Liszt atunci când
soarta lui s-a întrepătruns, într-o seară de poveste, cu cea a lui Barbu
Lăutaru – un soi de basm polifonic al unei cobze eliberate de opreliștile
vreunui canon”, după cum ne arată în ceaslovul său un magister al istoriei
muzicii noastre, Viorel Cosma.

De peste tot, de la „Leul și Cârnatul” sau „Luzana”, de la „Nae Sacâz
Sperie-Pește”, „Groapa dulce”, „Parcul privighetorilor”, „La trei frunze de
viță” sau „Flora”, răsunau cântecele lăutărești ale unor adevărate dinastii
de virtuozi, precum Dinicu, Ochialbi, Ciolac, Sava Pădureanu, Nicolae
Buică, Moțoi sau Albeșteanu.

Pornind la drum cu birtul Jariștea, acum trei decade în urmă, Kera Calița și-a
însușit cu temeinicie această lecție a cabaretului muzical popular,
strunele vrăjite și tainicele alămuri nelipsind niciodată din locanta Jaristei. Mai
cu seamă, s-a statornicit aiasta o dată cu apariția Tarafului Crailor de
Curtea Veche, în care s-au produs, de-a lungul anilor, marii artiști ai
urbei.

Astăzi, sub privegherea Kerei Calita, starostele Chiriac Haralamb croiește,
seară de seară, noul alai de sunete ce întovărășește voia bună din local.
El însuși un meșter învățat al saxofonului și al altor instrumente de
suflat, poate oricând schimba ritmurile, jonglând cu osebite partituri, de
la baladele poporane ale mahalalei luminate la muzica de jazz, ori de la
acordurile senzuale ale romanței interbelice la armonia misterioasă a
cântărilor bizantine de rit nou.

La dreapta lui, își acordează cu măiestrie vioara însuși Vipie Vipoi,
descendent al magicienilor sonorităților levantine ale tarafului boierilor
Slătineni din Craiova acelei Kleine Walachei statornicită la Passarowitz pe
când se mijea de veacul al XVIII-lea.

La clarinet, își răsfață auditoriul nepotul favorit al lui Constantin
Tănase, un mare lăutar vasluian care a cântat un sfert de secol în big
bandul unicului Sile Dinicu, Nicolae Tănase „Privighetorul”.

Strunele contrabasului sunt mânuite de un alt virtuoz – Botea Lae Chioru,
personaj de poveste al muzicii lăutărești, pe care a învățat-o din familie,
încă înainte a ști ceti și scrie.

Iară țambalul este ridicat la rang de artă de Florian Bob Lambru, o
rubedenie privilegiată a marelui Fărâmiță Lambru, de la care va fi moștenit
știința de a trece prin athanorul unui vis muzical orice fărâmă neînsemnată
de realitate.

Dar, cum niciun taraf nu poate exista fără o cântăreață de poveste, Craii
de Curtea Veche o au pe frumoasa Daniela Safta, venită de pe plaiurile gorjene
ale Mariei Tănase pentru a se preschimba în Mierla Jariștei.

…E de ajuns o singură clinchetire a clopoțelului de argint al Kerei
Calița pentru ca muzichiia de mărgăritar să cuprindă Jariștea:

Să-mi cânți, cobzar bătran, ceva,

Să-mi cânți ce știi mai bine,

Că vin ți-oi da, și bani ți-oi da,

Și haina de pe mine…

Să-mi cânți, cobzar, din cobza ta

Povestea de iubire

Ce m-a făcut ca să tresar

De-atâta fericire…

 

 

 

 

Jariștea continuă cu patima tradiția gătitului romanesc-boieresc și-ți trimite

degrabă alte feluri de bucate acasă!

Astfel, în orișice zi a săptămânii, de luni până duminică fără nicio întrerupere, între ceasurile zece ale dimineții și noua ale serii caretele Locantei Jariștea cutreieră Bucureștii de la un capăt la altul pentru a onora cu iuțeală toate comenzile onor clientelei pofticioase.

Dacă vă e dor de bucate alese, e de ajuns să le cereți la unul dintre numerele de telefon binecunoscute 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868 – fie și numai cu 90 de minute înainte! Aceste noi rețete gustoase sunt gătite cu știință după vestita carte „Dictatura Gastronomica” a lui Constantin Bacalbașa.

Iată ce noi bunătăți fără seamăn puteți comanda și iute le veți primi:

 

 

ANTREURI GIUGIUC

  1. Învârtitură de mare fason cu somon,brânză de capră și spanac fraged – 200 gr – 34 lei

  2. Ruladă haiducească de brânză de burduf dreasă cu chimion – 200 gr – 26 lei

  3. Rulou franțuzesc de cașcaval cu struguri păstrați la beci pe pat de fân cu flori – 200 g – 27 lei

  4. Icre cantemirești de crap tescuite ademenitor – 200 gr – 29 lei

  5. Zacuscă macedoneană dichisită de vinete „Pana Corbului” – 200 g – 29 lei

  6. Pastetă de pește sulemenită ca în timpurile fanariote pe Podul Beilicului – 200 gr – 27 lei

  7. Rulada de cocos cu ierburi de province -200 gr – 33 lei

  8. Rulada ardeleneasca de branza cu sunculita si ceapa rosie – 200 gr- 31 lei

  9. Zacusca de somn – 200 gr – 43 lei

 

CIORBE BINE DRESE PENTRU BURDIHANE ALESE

  1. Ciorbă de burtă otomană, adecă schembea cu smântână – 350 ml – 21 lei

  2. Ciorbă neaoșă de văcuță cu zdrențe de ou – 350 ml – 21 lei

  3. Ciorbă dulce–acrișoară cu bulgărași de perișoare – 350 ml – 21 lei

 

MÂNCĂRURI CU ȘART DE ALTĂDATĂ

  1. Sarmale bucovine cu varză si mămăligă – 300 g – 4 sarmale – 33 lei

  2. Tochitură regală din porc, pui, vită și cârnați,lângă mămăligă solară – 250/150 grame – 45 lei

  3. Mușchiuleț de purcel învelit în foaie de șunculiță și frunză verde de lăptucă, cu garnitură de cartofi copți întregi – 250/150 grame – 53 lei

  4. Pârjoale moldovenești copleșite de piureu de cartofi săpunari – 3 bucati – 300/150 grame – 39 lei

  5. Mușchiuleț de berbecuț noaten în sos meșteșugit cu legume felurite – 200/150 grame – 68 lei

  6. Pastramă de berbecuț la tigaie cu miroasne alături de mămăligă stropită cu jiu – 350 gr – 57 lei

  7. Ceafă de mangalița la grătar și împresurată de cartofi copți – 200/150 grame – 39 lei

  8. Mititei mai mari – 4 bucăți dolofane– 350 gr – 28 lei

  9. Ciolan afumat cu iahnie de fasole – 200/150 grame – 47 lei

  10. Trei cârnați mustoși de casă cu belșug de varză călită – 200/150 – 33 lei

  11. Un cocoșel de munte întreg la ceaun servit cu cartofi gratinați dauphinoise – 400/100 grame – 67 lei

  12. Piept de curcan cu pere, rețeta de taină a Kerei Calița – 200/150 grame – 43 lei

  13. Ostropel boieresc din pulpe de pui fără os cu mămăliguță – 200/150 grame – 35 lei

  14. Șnițele babane de pui cu sos gorgonzola și cartofi zdrobiți cu adaos untat – 200/150 grame – 37 lei

  15. Șnițele faine de curcan cu sos gorgonzola și cartofi zdrobiți cu adaos untat – 200/150 grame – 38 lei

  16. Șnițele vieneze imperiale cu piureu de cartofi aurii – 200/150 grame – 68 lei

  17. Șnițel din mușchiuleț de porc și cartofi zdrobiți cu adios untat – 200/150 grame – 39 lei

  18. Piept de rață leșească cu varză albă călită la cuptor– 300 gr –200/150 grame – 67 lei

  19. Prepelite prajite – 3 buc – cu piureaua padurarului – 300 gr – 69 lei

  20. Piept de curcan cu legume marunte – 200 gr / 100 gr – 49 lei

  21. Cotlete de miel fripte cu cartofi copti – 200 gr /100 gr – 77 lei

  22. Muschi de vita in sos de piper – 300 gr – 120 lei

 

PESCĂRIE A LA GIORNO

 

  1. Jumări domnești de șalău în béchamel cu usturoi și mărar, cu mămăliguță alături – 200/150 grame – 49 lei

  2. Șalău meunière după legile franțuzești lângă cartofi „nature” cu unt – 250/100 grame – 49 lei

  3. Potcoavă de crap prăjit cu mămăligă – 250 / 100 grame – 39 lei

  4. Saramură de crap lipovenească cu mămăliguță otova – 250/100 grame – 39 lei

  5. Dorada corăbierului întreagă la grill, însoțită de orez Jasmine – 250/100 grame – 55 lei

  6. Păstrăv întreg la grătar cu cartofi de Lungulețu fierți molcom cu sare de Telega – 250/100 grame –37 lei

  7. Somon la grătar cu legume felurite – 300 grame – 85 lei

  8. Somon in crusta de nuci cu orez salbatic – 200 gr/ 100 gr – 95 lei

 

MÂNCĂRURI DE POST

 

  1. Fasole făcăluită cu oloi de 300 grame – 31 lei

  2. Salată de vinete 300 grame – 33 lei

  3. Iahnie călugărească, precum în cinul pustnicilor 300 grame – 32 lei

  4. Pilafuri sârbesti 300 grame – 30 lei

  5. Varză calită la foc molcom de cuptor pe lemne 300 grame – 29 lei

  6. Zacuscă de vinete, cu alese legume din Gradinile Raiului 300 grame – 35 lei

 

SALATE TRUFANDA

  1. Salată de varză albă„au naturel” cu mărar verde – 200 grame – 11 lei

  2. Salată de primăvară din roșii, castraveți și cepșoare – 200 grame – 12 lei

  3. Salata de muraturi – 200 grame – 12 lei

  4. Salata de rosii cu busuioc – 200 gr – 12 lei

  5. Salata verde – 200 gr -12 lei

  6. Salata de sfecla – 200 gr – 12 lei

  7. Salata de ardei copti – 200 gr – 14 lei

 

GARNITURI

  1. Ciuperci fripte: 14 lei

  2. Orez salbatic: 14 lei

  3. Piurea de cartofi: 14 lei

  4. Cartofi trasi in unt: 14 lei

  5. Orez alb: 14 lei

  6. Sote ciuperci: 14 lei

  7. Legume fripte: 16 lei

 

 

EXTRA

  1. Mujdei – 3 lei

  2. Maioneza – 3 lei

  3. Ketchup – 3 lei

  4. Hrean – 3 lei

  5. Mustar – 3 lei

  6. Ardei iute – 2 lei

  7. Smantana – 3 lei

  8. Chifle – 1.5 lei

 

PLĂCINTE ABURIND, DE–ABIA SCOASE DIN CUPTOR!

 

  1. Plăcintă„Jariștea”cu ionatane de Voinești– 200 gr / 17 lei

  2. Plăcintă„Jariștea”cu dovleac de Plovdiv –200 gr / 17 lei

  3. Plăcintă„Jariștea”cu brânzică dulce și stafide sultanine – 200 gr / 19 lei

  4. Clătite cu ciocolata “Martha Bibescu” – 150 grame – 16 lei

  5. Clătite cu dulceata de casa “ca la matusa Marica acasa” – 150 grame – 12 lei

  6. Crema de zahar ars – 18 lei – 200 gr

  7. Tort Kera Calita – 18 lei – 200 gr

83.Tort Ciocolata – 20 lei – 200 gr

 

BAUTURI

  1. Pepsi – 12 lei – 0.25 l

  2. Mirinda – 12 lei – 0.25 l

  3. Sprite – 12 lei – 0.25 l

  4. Apa Plata – 0.75 l – 14 lei

  5. Apa Minerala – 0.75 l – 14 lei

  6. Leffe Brun – 21 lei – 0.33 l

  7. Leffe Blond – 21 lei – 0.33 l

  8. Hogarden nefiltrata – 21 lei – 0.33 l

  9. Corona – 21 lei – 0.33 l

  10. Vinul Casei Alb – 90 lei – 0.75 l

  11. Vinul Casei Rosu – 90 lei – 0.75 l