Măsura lucrurilor și noima obolului la Jariștea Locantă

…S-a dus buhul prin târg cum că la unica locantă ce ține șartul ca-n Bucurescii Vechi nu te poți apropia de tipsii și gheridoane din pricina prețurilor! Cică la Soare te poți uita, dar în partea dreaptă a tablei de materii, ba! Nici pomeneală, nu dați crezare cârtitorilor!

Dar să facem puțintică historie. La descălecatul Kerei Calița nu departe de grădina de taină a logofătului Constantin Dudescu, acolo unde azi se nalță cabaretul culinar și artistic nu se afla decât o grădiniță cu un bufet, pe la care se abătea când și când câte un mușteriu rătăcit, ce-și îneca tristețile într-o bărdacă. Dară omul sfințește Locul, nu degeaba cei dintâi purtători de șorț și jiletcă ai Casei roiau la poalele Mitropoliei, nu departe de Mânăstirea Antim! Iar când o strașnică cucoană purcede a se lua în piept cu timpurile, nici nu știi ce se poate întâmpla! Așa se face că, numai în câțiva ani, chiar mai puțin de un lustru, părea că o baghetă magică de solomonăreasă ce se lupta cu nourii a atins curticica îmbrobodită cu buruieni și a prefăcut-o într-o oază voioasă și plină de muzichiie a ospitalității.

Jupâneasa nu doar că a clădit o minunăție de salon brâncovenesc, pe care l-a umplut cu mobile vechi, tapiserii bogate, pânze ale vechilor maeștri ai penelului, o sumedenie de tacâmuri de alpaca argintată și daurită, clondire de cleștar și mulțime de piese de orfevrărie rară, ci a și croit un tipic ce nu-și avea asemănare în urbe. Aici se ospăta ca la praznicele împărătești, socacii robotind în cuhnie după rețepturi culese de cocoană din bucoavnele gastronomicești uitate, dând gusturi noi și, totuși, simandicoase unor bucate de altădată. Și, seară de seară, pe scena Locantei, se perindau cântăreți și dansatori de la Operă, tenori cu miere în glas dar și dizeuze din mahalaua luminată, ca și ultimii lăutari de mătase din care se va fi fost alcătuit Taraful Crailor de Curtea Veche.

Zaiafetul a fost dintotdeauna strunit de însăși Kera Calița, ce venea de fiecare dată în fața mosafirilor nu doar cu o pălărie nouă și straie, bătute în mărgăritare, de doamnă fanariotă de rit nou, ci și cu o nouă historie pendinte de colbuite hronici de amor și luxură, cu care vrăjea sufletele pășitorilor. Din toate aceste piese de uimitor caleidoscop s-a pus la cale nu o cârciumă, nu un birt sau zahana, ci un templu al artelor, între care s-a ițit de sub boneta apretată și chipul marelui chef Bodislav, responsabil cu arta culinară.
E de la sine înțeles că, în acest colț de epopeică și singulară trăire, teșchereaua privitorului ca la teatru se golea zornăitor pe talerul șefului de sală, pe care se strângeau fișicuri de cocoșei, dubloni și mahmudele, deloc puține vrafuri de cambii și foșnitoare bilete de bancă. Pe la mijlocul anilor 90, într-adevăr aici se mânca și se trăia scump, pe măsura huzurelii fără de egal, căci numai la Jariștea găseai acul cu diamanticale în carul cu fân celest.

Numai că vremurile se schimbă o dată cu oamenii și la mesele pe care se revărsa cornucopia au început să vină tot felul de notari ai burdihanelor și, deopotrivă, cugetelor sleite de pohte, care au luat seamă de tot ce se petrecea aici. Au pus tot pe hârtie, până la cel mai mic amănunt și au vândut însemnărilor lor unor neguțători de vise. Dintr-odată, tărâmurile de dincolo și de dincoace de Dâmbovicioara s-au umplut de copii în oglinzi sparte ale Locantei. Tot ceea ce se întâmpla pe scena, în cuhnia și pe mesele Jariștei, cu îndârjire se replica la tot pasul, noi și noi aidoma stabilimente apărând precum ciupercile după ploaie.

Unde mai pui că, estimp, norodul a fost vitregit de tot soiul de molimi și năpaste, care i-au subțiat teribil punga! De aceea, și Kera
Calița a cumpănit ce trebuie făcut la Locantă și a schimbat foaia.
Astăzi, Jariștea, fără fi dat deoparte nimic din strălucirea și belșugul de odinioară, a cătat a ușura sarcina obolului, care acum nu mai împovărează pe nimeni. Mai bine mai mulți amici strânși în jurul mesei decât bănet strângându-se în vistierie și-a zis Jupâneasa, care întâmpină, ca întotdeauna, fiece mușteriu cu un zâmbet, o floare și o vorbă bună! Restul e magia Jariștei, neștirbită!

Așadar, nu dați crezare vorbelor de tot soiul, căci la Jariștea de vii nici vorbă că sărăcești, ci fericești! Aferim, boieri dumneavoastră și mândre domnițe!

Cuvenita rezervațiune se face la numerele de telefon : 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868!