Categorie: Moda Kerei Calita

Moda Kerei CalitaMicile-mari amănunte ce dădeau culoare vieții unei cuconițe  din alte evuri   Spune-mi cum te eleganțești și ce dichisuri folosești ca să-ți spun în garderoba cărui veac te potrivești! ...Dacă voiești cu adevărat să pătrunzi în sufletul unei domnite de lume e musai să deschizi larg ușile cu incrustații ale dulapului ei din lemn de palisandru, să tragi de toate sertarele din care se revarsă minuni ale comodei sale, să-i răscolești sipetele și casetele pline ochi cu tot felul de mărunțișuri lucitoare, să-i iei la controlat cuierele încărcate cu șaluri și moaruri și să tragi cu urechea indiscret la vorbirile ei de taină cu buna cusătoreasă, modista și, poate, cu anticăreasa a cărei brocantă o cutreieră uneori. Nu trebuie neapărat să voiajezi cu Orient Express de la Paris la Stambul pentru a da peste o uimitoare colecțiune de voalete cu plasă de dantelă veche de Flandra, sub care se întrezărește ademenitor un surâs când suav-drăgălaș, ca o acoladă stilistică a lui Claymoor, când nespus de malițios, ca un calambur al lui Caragiali. Eșarfele multicolore de mătase sau cașmir pot da și ele măsura cochetăriei unei vraie dame de la haute société care nu precupețește nimic atunci când iese [...]

Moda Kerei CalitaTaina recuzitei de scenă a Kerei Calița...Cât de pierzătoare e patima trufiei fără de margini! „Privirea trufaşă şi inima îngâmfată, candela celor răi, acestea sunt păcate”, aflăm din Cartea Sfântă. Iar un arhiereu, Sfântul Luca al Crimeei, adăoga: „Patima slavei deşarte e nesfârşit de felurită. Cu toţii ne slăvim în deşert: unii cu frumuseţea trupească, cu bogăţia şi luxul hainelor,  cu forţa trupească; alţii cu profunzimea cugetării, cu educaţia desăvârșită şi cu talentul. Cel bolnav de slava deşartă devine negreşit trufaş: el se pune mai presus de toţi, i se pare că toţi sunt mai răi, mai prejos decât el, nevrednici de el şi se îngâmfă asupra lor ca asupra unor nimicnici care nu ştiu nimic, care nu fac doi bani şi nu vede nefericitul că se află în stăpânirea păcatului de moarte al trufiei, cea mai cumplită dintre toate patimile, fiindcă ea alcătuieşte esenţa duhovnicească a diavolului şi este urâtă înaintea lui Dumnezeu. Urât este înaintea Domnului tot omul trufaş. Nu o dată aţi auzit, când s-a citit Epistola Sfântului Apostol Iacov, că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har. Omul trufaş nu va putea nicicând să placă lui Dumnezeu, chiar dacă şi-ar petrece [...]

Moda Kerei CalitaDepre femeia giuvaier sau moda ca stare sufleteascaPrintre cepchenuri de mătase sau postav fin și giubele decorate cu blănițe de samur și încărcate cu ceaprazuri, corsete cu oase lustruite de balenă, jupoane de dantelă de Flandra ori cămășuțe de percal egipțian, fastuoase crinoline susținute de o arhitectură complicată cu cercuri de oțel, malacovuri amintind de fortificațiile Sevastopolului în timpul Războiului Crimeei sau rochii cu turnură și trene prelungi ce stârneau praful pe stradelele urbei, Kera Calița știe că, pentru cuconițele  pline de ifose ce primeau cu poștalionul ultimul număr din Le Follet, moda Bucurescilor de demult va fi străbătut prin timpuri un drum la fel de lung și de întortocheat precum cel dintre Stambul și Paris ori între Adrianopole și Sankt Petersburg. Pentru Kera Calița, care a făcut din Jariștea Locantă un museion viu al modei din Bucurescii Vechi, straiele și podoabele sale luxuriante nu au fost niciodată mofturi sau toane, ci, pe urmele lui Amiel, care a decretat că „peisajul este o stare de spirit”, veritabile proiecții ale „peisajelor” interioare ale stărilor sufletești și, deopotrivă, expresii naturale ale aspirației către un bonton perpetuu. Dacă e să fie bal, seară de seară, la Jariștea, să fie unul cu [...]

Moda Kerei CalitaKera Calița pe scena cabaretului culinar de la Jariștea Locantă sau șarmantele convențiuni ale teatrului în teatruCând, la începuturile teatrului românesc, în a doua jumătate a veacului XIX, Mihail Pascaly îl interpreta, pentru prima oară la noi, pe Hamlet, iar Matei Millo o juca în travesti, pe Cucoana Chirița, recuzita și costumele lor de scenă au lăsat mască pe mulți dintre cei care au asistat la aceste „comedii”. La fel se va fi întâmplat, peste jumătate de secol sau mai bine, când rolurilor acestea de compoziție le-au dat viață un George Vraca sau un Miluță Gheorghiu. Nimic din vestimentația lor nu semăna cu hainele purtate de pășitorii în teatru, care veniseră să-i aplaude... În alt ev și pe altă scenă, rolurile jucate seară de seară de Kera Calița pe scena cabaretului culinar de la Jariștea Locantă au presupus o recuzită aidoma neasemănătoare cu cea a mosafirilor Jupânesei, ai cărei coutourieri se întrec în a-i satisface gusturile cosmopolite în materie de pălării (faimoasa-i colecțiune de peste 300 de artefacte unice), rochii de epocă (deloc întâmplător create de o mare costumieră a Teatrului Național) și hlamide regești, servind rosturilor feluritelor declamațiuni. Adăugați la toate acestea bijoux-urile rare și celelalte accesorii [...]