Crăciunul de vis – praznicul feeric al Nașterii Domnului la Jariștea Locantă

Din bătrâni se povesteşte – nu-i așa? – că-n toţi anii, negreşit, din zările diamantine, Moş Crăciun pribeag soseşte, niciodată n-a lipsit… De aceea, pe 24 decembrie, de la ceasurile 7 ale înserării (19.00), spre a înșira împreună în cunună florile dalbe, Kera Calița vă pohtește în noaptea magică de Undrea la Jariștea Locantă, unde va așterne cu evlavie masă bogată la praznicul luminos din noaptea sfântă a nașterii Fiului Domnului.

Mizilicuri românești de casă de după dulcea osândă a ajunatului

-Mustos caltaboș, de-i mai zice și călbaj, adică o chișcă bucovineană din măruntaie fierte cu foi de dafin, piper colonial și ienibahar.

-Blagoslovita tobă, cu limbă de purcel fiartă și afumată de-a valma cu șorici de pe burta unei scrofițe și cuburi de slănină cu urechi de vier tocate.

-Șvăbescul lebărvurșt sau cârnat din spumă de ficat și gușă de porc, stârnit cu cimbru, boabe de Cayenne și foi de laur din cununa unui sfânt medieval, cuprins într-un maț gros.

-Ghirlande de șorici subțire de la monahul Evstratie de la Țigănești.

-Ispita jumărilor din slănină de pe burta porcului, topite după ce în ceaun s-a turnat o ceșcuță de lapte îndoit cu apă de izvor.

-Vârtos sul de brânză de burduf presărată înnebunitor cu chimion și negrilică.

-Măsline urieșești de Volos, târguite direct din butoiul unui negustor rumeliot rătăcit prin târgul Oborului.

-Șalotă țuguiată, spartă silnic cu pumnul de către reîntruparea lui Zahei și cu sare de ocnă turnată asupră-i după gustul fiecăruia.

-Dichisita pastă din bobițe de muștar mărunțite în mojar, drese cu miere de mană și oțet din cidru de mere.

-Potop de vegetale și trufandale de tot soiul.

Ritualul păstorelian al sarmalelor fără de care nu se poate

-Gugoloaie din amestec de carne tocată de vițel și râmător, învelite cu grijă în foi de varză murată, întrepătrunse ațâțător cu costiță afumată și fierte încetișor, peste noapte, de două ori.

Halal sațiu creștinesc încuviințat de socaciul Bodislav și ucenicul său Cernaeff

-Cotlet de porc cu os rumenit în tihnă pe marele grătar din cuhnie si apoi, lăsat să se desăvârșească în tavă la cuptor, dimpreună cu zemurile lui și un pahar de vin roșu de purpură valahă împestrițată cu mirodenii, adus pe tipsie dimpreună cu un cârnaț din carne de Mangalița judecată la satâr și o moviliță de cartofi țărănești întovărășind o salată picantă de murături asortate.

Acea cuvioasă dedulcire fără de prihană

-Ditamai plăcintă de brânză cu belșug de stafide sultanine, lăsate o țâră la fermentat în vutcă de anason, ca-n Saraiul de la Adrianopole.

Gheridoane încărcate cu felurite butelci ademenitoare, filigene de cahvea, bașca tisane și alte elixiruri

-țoi după țoi, faimoasa țuică de Văleni îngălbenită mieriu în butoiașe de agud

-baterii cu câte o sticloanță de vin – la alegere, alb sidefiu sau roșu purpuriu – de fiecare pereche

-clondire cu ape minerale, răcoritoare borvizuri cu și fără bulbuci

-puzderie de aromate sucuri de fructe, carbonatate sau liniștite

-din Ceylon și nu numai, ceaiuri orientale făcute la un samovar adus tocmai din Arhanghelsk

-„a la turca, bre!”, ibrice de cafea la nisip, cu și fără spumă de lapte, după bunul gust al fiecărui comiliton

Historii feerice și harfe despletite pe scena Cabaretului Culinar

-Kera Calița, alegând cu multă inspirațiune piese pline de coloare din mozaicul istoric al petrecerilor de Crăciun la Casa Regală și în reședințele princiare autohtone, prezintă filele de aur ale Sărbătorii într-o sarabandă hronicărească, patenta unicei Case din Bucurescii Vechi

-Taraful Crailor de Curtea Veche, într-o dezlănțuire rară a eposului muzichiiei de mahala luminată și bulevard interbelic, totodată, cu inflexiuni amintind de jazzband-ul lui Sergiu Malagamba dar și de folklore-ul orășenesc al lui Hristache Ciolac

-Hrisanta, baiadera gitană, slujește cu pathos lamentourile de inimă albastră ce împodobeau romanțios visările chivuțelor ce se preschimbau din prințese în Cenușărese, atunci când gongul bătea premonitoriu la castel

-Leonard, truverul ce negreșit se trage din spița barzilor provensali, însuflețește atmosfera petrecerii cu armonioase efluvii sonore ce îndeamnă fără preget la dănțuială

-invazia cetei de colindători de la miezul nopții, când timpul stă în loc și inima cugetă în deplină cucernicie

-reprezentațiuni-surpriză ce vor fi dezvăluite la timpul potrivit

Obolul, gândit ca adaos creștinesc la Darurile Magilor

-400 de irmilici de argint sau 400 de lei

Cuvenitele rezervațiuni la festin

-într-o astfel de noapte de basm, Locanta se dovedește dintotdeauna neîncăpătoare pentru puhoiul de mosafiri juruiți, așa că, pentru consfințirea prezenței Domniilor Voastre la praznicul de poveste, sunteți îndemnați să vă adresați din vreme la unul dintre numerele de telefon binecunoscute: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868!

… „În coliba-ntunecată/ Din carne şi os lucrată,/ A intrat Hristos deodată,/ Lerui ler!// Nu-i făclie ce se stinge,/ Nu-i icoana ce se frânge./ Ci, El însuşi trup şi sânge./ Lerui ler!// Preschimbat pentru făptură. Într-o scumpă picătură,/ Dulcea cuminecătură./ Lerui ler!// Coliba cum L-a primit/ S-a făcut cer strălucit/ Cu bolta de mărgărit./ Lerui ler!// Iar în ea soare şi stele/ Cu arhangheli printre ele./ În mijloc, tron luminos./ Şi, pe el, Domnul Hristos!/ Lerui ler!”